Barocul pe înţelesul (aproape) tuturor

Neal Stephenson – The Baroque Cycle: Quicksilver (William Morrow, septembrie 2003, hardcover, 928 pagini); The Confusion (William Morrow, aprilie 2004, hardcover, 816 pagini); The System of the World (William Morrow, septembrie 2004, hardcover, 892 pagini)

Neal Stephenson a debutat în 1984 cu un roman comic despre viaţa într-un campus universitar, The Big U. A urmat, în acelaşi registru ironic, Zodiac, un „eco-thriller” care transpunea conceptele literaturii de suspans în coordonatele poluatelor ape ale portului Boston, luîndu-şi drept erou un James Bond vegetarian. Cu Snow Crash şi The Diamond Age (roman apărut şi la noi, din păcate într-o traducere dezastruoasa, care-i răpeşte mare parte din farmec), Stephenson inaugurează o nouă generaţie în proza cyberpunk, dovedind că a asimilat fără cusur lecţia lui Gibson şi Sterling, la a căror reţetă a adăugat imaginaţia-i prodigioasă, umorul şi o stăpînire a limbii ieşită din comun (trei ingrediente care au devenit un soi de marcă a scriitorului). În colaborare cu unchiul său şi sub pseudonimul Stephen Bury (la care s-a renunţat însă în ediţiile ulterioare), Stephenson a mai publicat Interface, un straniu amestec de SF, ficţiune politică şi poveste cu mafioţi. În 1999 apare Cryptonomicon, roman distins cu premiul Arthur C. Clarke (cea mai importantă distincţie acordată romanelor de gen în Marea Britanie), care schiţează o istorie a originilor Erei Informaticii, unul din pionierii ei reali, Alan Turing, jucînd un rol major în acest mega-opus (ediţia pe care o posed numără nouă sute şi vreo douăzeci de pagini tipărite mărunt).

Cele trei romane care alcătuiesc Ciclul Baroc Quicksilver, The Confusion şi The System of the World –, însumează aproape 2700 de pagini în ediţiile hardcover. O încercare de a rezuma conţinutul acestora în cîteva sute de cuvinte e, din capul locului, sortită eşecului – şi totodată ridicolului. Aşadar, nu voi încerca să vă povestesc ce se întîmplă în aceste romane. Am să vă spun doar cîte ceva despre protagoniştii poveştilor ale căror fire se împletesc şi se despart în repetate rînduri.

Ciclul Baroc istoriseşte povestea lui Daniel Waterhouse, om de ştiinţă, vlăstar al unei familii puritane, pornit într-o odisee a cunoaşterii, alături de cele mai luminate minţi ale Europei, într-un precar echilibru între ambiţiile puternicilor zilei şi imperativele raţiunii. Waterhouse, refugiat în Lumea Nouă în urma persecuţiilor la care erau supuşi puritanii în Anglia Restauraţiei, revine, după un periplu plin de aventuri (inclusiv un atac al faimosului pirat Barbă-Neagră), în ţara natală, pentru a arbitra conflictul pe cale să izbucnească între Isaac Newton (la vremea respectivă, conducătorul Monetăriei britanice) şi Gottfried Leibniz (favorit al viitoarei regine) din pricina vederilor diferite asupra teoriilor care guvernează lumea. În paralel, aflăm povestea plină de peripeţii a lui Jack Shaftoe, Regele Vagabonzilor, un aventurier londonez a cărui dorinţă de îmbogăţire îl determină să-şi rişte viaţa şi iubirea într-o serie de împrejurări picareşti, în compania unor personaje colorate. Frumoasa Eliza – pe care Jack a salvat-o dintr-un harem turcesc – devine spioană şi un adevărat geniu financiar, fiind temută, detestată şi, deopotrivă, respectată la curţile regale ale Europei.

Numele protagoniştilor vor părea cunoscute cititorilor fideli ai lui Stephenson: ne e dat să întîlnim reprezentanţi ai familiilor Waterhouse şi Shaftoe, strămoşii personajelor din Cryptonomicon. Galeria portretelor celebre se lărgeşte însă, pe măsura dimensiunilor gigantice ale frescei în care Stephenson coboară pe firul istoriei, la cumpăna dintre veacurile XVII şi XVIII, cu numeroase incursiuni rememorativ-explicative în secolul anterior, într-o perioadă de o extremă fecunditate, cînd adevăraţi giganţi ai ştiinţei şi filozofiei – Newton şi Leibniz, dar şi Samuel Pepys ori Benjamin Franklin (în paginile de început ale primului roman, Quicksilver, un băiat isteţ de numai nouă ani care-i slujeşte drept călăuză lui Daniel Waterhouse în Boston) – puneau bazele ştiinţei moderne, prin descoperirile care aveau să pregătească terenul fertil pentru declanşarea Revoluţiei Industriale şi, în cele din urmă, a Erei Informaticii. Nu sînt de lepădat nici personajele de mai mică anvergură, ale căror roluri în istoria omenirii au fost însă consemnate cu litere de-o şchioapă: puternicii zilei, regi, miniştri, politicieni din toate colţurile Europei. Stephenson a alcătuit un adevărat almanah al Caselor Regale Europene: Casa Stuart, Casa de Orange-Nassau, Casa de Bourbon, dar şi Casele de Welf şi Hohenzollern îşi dispută întîietatea pe scena Europei, pe rînd cîmp de bătălie sau eşichier pentru intrigi.

De remarcat e atenţia pe care autorul o acordă detaliului. Unii cronicari au văzut în grija lui pentru amănunt un argument în defavoarea lizibilităţii; Ciclul Baroc ar fi, afirmă ei, mult prea stufos, prea alambicat, iar aceasta i-ar determina pe cititori să nu vadă pădurea din pricina copacilor. Alţii (cărora înclin să le dau dreptate) au observat că tocmai în aceste detalii stă farmecul mega-cărţii lui Stephenson; se simte din plin uriaşul volum de muncă de documentare întreprinsă, dar avalanşa de cunoştinţe şi date nu cade nici măcar pentru o clipă în păcatul didacticismului.

Dicţionarele definesc barocul drept „un stil în artă şi arhitectură caracterizat prin ornamentaţia amplă şi preferinţa pentru utilizarea curbelor, acestea fiind preferate liniilor drepte”. E o definiţie care se potriveşte de minune uriaşei (la propriu şi la figurat) construcţii epice create de Neal Stephenson în al său Ciclu Baroc.

Această recenzie a apărut iniţial în Lumi virtuale nr.4 /2004-2005

Anunțuri

7 gânduri despre &8222;Barocul pe înţelesul (aproape) tuturor&8221;

  1. Pingback: De 5 x Stephenson… de vînzare! « Ugly Bad Bear's

  2. pe cand si recenzii la carti noi ? de exemplu …Outpost, Leviathan Wakes, Under the Dome ?

  3. sunt sanse sa apara si in Romania ? Leviathan … de exemplu. Ca m-am saturat de sefe de pe vremea bunicului …

  4. Si cand ma refer la sefe de pe vremea bunicului ma refer la Alfred Beste, Gibson, van Vogt, Clarke … sefe-ul nu se tine in viata cu amintiri.

Comentariul tău

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s