Născut în 1954 în Brownsville, Texas, fiu al unui inginer şi nepot al unui fermier, Bruce Sterling locuieşte şi în prezent în statul natal, împreună cu soţia sa şi cu cele două fiice.
Cel care avea să devină prozatorul, eseistul şi editorul Bruce Sterling a debutat în domeniul SF în 1976, cu o povestire cuprinsă într-o antologie dedicată SF-ului texan şi intitulată Lone Star Universe. Primul său roman, Involution Ocean (1978), este un bildungsroman ce narează aventurile cu iz baroc şi educaţia morală a unui tînăr ce se alătură echipajului unei baleniere ce navighează pe marea de praf a unei planete deşertice. Sterling a continuat să scrie în aceeaşi manieră extravagant-moralizatoare, publicînd în 1980 The Artificial Kid, un roman picaresc narat la persoana întîi. Deşi, prin descrierea şocantă a unor tineri obsedaţi de arte marţiale şi de tehnologiile atotputernice, romanul aminteşte de scrierile timpurii ale lui Samuel R. Delany, atmosfera prefigurează operele curentului cyberpunk, ale cărui principii şi caracteristici au fost definite pe larg de către Bruce Sterling în fanzinul polemic Cheap Truth (editat între 1984 şi 1986), sub pseudonimul Vincent Omniveritas. În 1986, Sterling avea să editeze antologia-manifest a curentului cyberpunk, Mirrorshades (versiunea românească a apărut în 2009 la Millennium, cu titlul Cyberpunk), cuprinzînd texte semnate de autori reprezentativi, precum Rudy Rucker, John Shirley, Pat Cadigan sau William Gibson.
Sarcina auto-asumată, de ideolog şi purtător de cuvînt al curentului avangardist ce s-a impus în SF-ul anilor optzeci, nu l-a împiedicat pe Bruce Sterling să-şi continue opera. În Schismatrix (1985), fantasticul luxuriant al operelor sale de început e înlocuit de o extrapolare riguros ştiinţifică şi extrem de realist detaliată a posibilei expansiuni interplanetare, dublată de transformări radicale suferite de rasa umană. În legătură strînsă cu istoria viitoare descrisă în Schismatrix se află şi seria povestirilor ce îşi desfăşoară acţiunea în universul ficţional al Plăsmuitorilor şi Mecaniştilor, reunite în 1989 în volumul Crystal Express. Plăsmuitorii şi Mecaniştii sînt două facţiuni rivale ale omenirii ce se răspîndeşte în spaţiu, dezacordul dintre acestea provenind din calea predominantă de dezvoltare ştiinţifică aleasă de fiecare dintre ele: ingineria genetică în cazul Plăsmuitorilor şi automatizarea preferată de Mecanişti. În această culegere, pe care Bruce Sterling o declara a fi opera sa de vîrf, se regăsesc pe deplin rigoarea şi imaginaţia atent controlată din Schismatrix. Cele două lucrări au fost, de altfel, reunite mai tîrziu într-un volum omnibus intitulat Schismatrix Plus.
John Clute vede Schismatrix ca pe un omagiu adus lui Olaf Stapledon, datorită perspectivei naraţiunii, aceea a unui istoric anonim, situat departe în spaţiu şi timp de evenimentele povestite. Această perspectivă a martorului îşi află apogeul în Islands in the Net (1988), un thriller situat într-un viitor apropiat, în care autorul analizează impactul extinderii reţelelor informaţionale asupra complexităţii dominaţiei de natură politică. Fascinaţia exercitată de mecanismele progresului tehnologic şi de exotismul unei perioade de efervescenţă în acest domeniu, cea a Angliei victoriene, îl determină pe Sterling să-şi unească forţele cu William Gibson pentru a scrie The Difference Engine (1990), o frescă istorică ucronică. În istoria alternativă a universului ficţional creat de cei doi, matematicianul Charles Babbage şi-ar fi perfecţionat maşinăria analitică mecanică, primele computere apărînd în prima jumătate a veacului XIX. Franţa şi Anglia—condusă în 1850 de un Lord Byron muribund şi de o tehnocraţie ce stîrneşte resentimente, dar impune totodată respect—îşi dispută întîietatea mondială, în vreme ce Japonia se străduieşte să păşească, la rîndul ei, pe calea modernităţii. Computerele puse în mişcare de forţa aburilor sînt pe cale de a accede la conştiinţă, ultimă dezvoltare probabilă a acestui posibil-trecut distopic, desprins parcă din viziunile apocaliptice ale lui Dickens despre o lume supra-industrializată. Conlucrarea celor doi exponenţi ai cyberpunk-ului întru realizarea acestei ucronii a atras etichetarea scrierilor aparţinînd acestei tematici cu denumirea „steampunk”. Dar The Difference Engine nu a fost prima colaborare a celor doi autori. În sumarul culegerii Burning Chrome (1986), ce reuneşte prozele scurte ale lui William Gibson—şi a cărei prefaţă e semnată de însuşi Sterling—figurează „Red Star on a Winter Orbit” („Stea roşie pe orbită de iarnă”), o colaborare pur cyberpunk. Deşi recunoaşte dificultatea scrierii unei lucrări în această formulă, Sterling nu a ezitat să o reutilizeze, semnînd alături de Rudy Rucker nuvela „Big Jelly”, ce figurează în cuprinsul volumului A Good Old-Fashioned Future, iar mai recent „The Scab’s Progress”, cu Paul Di Filippo, pentru SciFiction, extraordinarul site-antologie editat de Ellen Datlow.
În 1992 apare culegerea de povestiri Globalhead, reunind prozele scurte care nu aveau legătură cu seria Plăsmuitorilor şi Mecaniştilor. Titlul volumului este definitoriu în raport cu atitudinea autorului american, unul dintre cei mai deschişi spre ideea globalizării; fără a eşua în didacticism, el pledează pentru stabilizarea echilibrului unei civilizaţii ahtiate de cunoaştere şi putere. În acelaşi an apare şi prima lucrare de non-ficţiune a lui Sterling, The Hacker Crackdown: Law and Disorder On the Electronic Frontier, o extrem de documentată istorie a pirateriei informaţionale, pe fondul unei înăspriri a legilor anti-hacking şi al activismului în sfera libertăţilor civile. Libertatea cuvîntului a fost cea care l-a determinat să devină membru activ în organizaţia Science Fiction and Fantasy Writers of America, în momentul condamnării la moarte a lui Salman Rushdie de către fanaticii religioşi, şi tot ea i-a inspirat distribuirea gratuită a scrierilor sale de non-ficţiune, prin intermediul internetului. Activitatea autorului în spaţiul non-ficţiunii mai cuprinde eseuri şi reportaje publicate în publicaţii de largă audienţă, precum Wired sau New York Times, dar şi în periodicele cele mai semnificative ale genului: The Magazine of Fantasy and Science Fiction, SF Eye sau Interzone.
În 1994, Sterling publică Heavy Weather, un roman plasat în secolul XXI, în care degradarea ecologică sistematică a planetei a dus la iscarea unor furtuni de o ferocitate fără precedent. Eroii romanului alcătuiesc un grup de vînători de furtuni, aflaţi mereu în căutarea celui mai violent uragan, veşnic prezis de către meteorologi. Şi în această carte, interesul autorului se îndreaptă mai degrabă spre descrierea comportamentului societăţii în ansamblu, ilustrîndu-şi astfel convingerea că literatura SF poate fi un mijloc de educaţie ştiinţifică şi un vehicul pentru dezbateri de natură politică.
Apărut în 1996, romanul Holy Fire a reprezentat, în mod sigur, o provocare pentru Bruce Sterling. O provocare înfruntată cu succes. Situarea temporală este ceva mai îndepărtată, spre finele veacului următor, cînd progresul tehnologiilor de manipulare genetică a dus la prelungirea neaşteptat de mare a speranţei de viaţă. Conflictul e unul lipsit de violenţă, între o gerontocraţie „post-umană” rigid structurată după principiile etice ale binelui general şi o generaţie tînără aflată în căutarea propriei identităţi şi a unor ţeluri într-o viaţă mult prea lipsită de griji. Personajul principal este de această dată o femeie, iar lui Sterling îi reuşeşte excepţional incursiunea în profunzimile psihicului feminin. În urma unui tratament complex de întinerire, protagonista, în vîrstă de nouăzeci de ani, dar avînd fizicul unei tinere abia ieşită din adolescenţă, se revoltă împotriva sistemului, intrînd în contact cu boema artistică a tinerilor europeni, prilej pentru interesante speculaţii asupra viitorului artelor şi al culturii în general.
Distraction (1998) este un roman a cărui acţiune se situează într-un viitor apropiat distopic, descriind o Americă în declin, o superputere care se prăbuşeşte conform unui scenariu similar dezintegrării Uniunii Sovietice, ceea ce îi oferă autorului prilejul unor consideraţii amar-ironice subtil inspirate de realităţile prezentului. Protagonistul este un specialist în politică, avînd un trecut neguros, care îşi pune abilităţile şi metodele (nu întotdeauna morale) în slujba ştiinţei.
A Good Old-Fashioned Future (1999) este o culegere de povestiri care reuneşte texte publicate în ultimii ani: între acestea, „The Bicycle Repairman” şi „Taklamakan”, ambele recompensate cu premiul Hugo, în 1996 şi respectiv în 1999. Cele două nuvele se alătură unei alte scrieri de mai mică amploare, „Deep Eddy”, alcătuind un univers ficţional semi-apocaliptic, semi-anarhic, în buna tradiţie a unui cyberpunk bine dozat, în care Sterling s-a ilustrat cu atîta măiestrie, străpungînd frontiere, sfărîmînd idoli de lut şi încălcînd canoane, pentru a inova un gen literar prin provocări inteligente.
Zeitgeist (2000), cel mai recent roman al lui Bruce Sterling, îl are ca protagonist pe Leggy Starlitz, un personaj recurent într-o altă serie de nuvele ale autorului, amoral şi ingenios întreprinzător care, aici, apare ca impresar al unei „girls band” gen Spice Girls. Mai acut decît în oricare dintre scrierile precedente, ironia şi sarcasmul, puse faţă în faţă cu o lume deloc utopică, preiau aici firele povestirii. E o carte dură şi extrem de amuzantă, menită să spulbere iluziile celor care mai cred că „spiritul vremii” e de natură a îndreptăţi optimismul.
În sfîrşit, în decembrie 2002, Sterling publică Tomorrow Now: Envisioning the Next Fifty Years, o explorare non-ficţională a viitorului apropiat al omenirii. Sînt examinate tendinţele şi ideologiile mutante care vor guverna dezvoltarea unor domenii de extremă actualitate precum mass-media şi politica, noua ordine mondială, designul post-industrial, biotehnologiile, reproducerea umană şi ingineria genetică, reţelele informaţionale şi aspiraţia spre nemurire. În viziunea lui Sterling, viitorul e o împărăţie fascinantă în care utopia şi distopia se întrepătrund, pînă la a se confunda.
•
Acest articol a apărut iniţial în Ficţiuni nr.7 / 2003
METATEXTE 