Ioana Vişan: Întotdeauna m-a fascinat viitorul

Astăzi, Ioana Vişan ar fi împlinit 39 de ani, dacă n-am fi pierdut-o atît de tragic în septembrie anul trecut. În amintirea unei autoare extraordinar de talentate şi a unei prietene dragi, am decis să reiau azi acest interviu realizat în urmă cu aproape patru ani, pentru Argos.

•

Ioana Vişan (1978-2016) a absolvit Facultatea de Informatică din cadrul Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi (2002). A debutat în revista Nautilus (nr.18/iulie 2008), cu povestirea „Îngheţul“, care i-a adus Premiul CititorSF pentru cea mai bună povestire românească a anului. A publicat proză în Nautilus, EgoPhobia, Gazeta SF, Argos, SRSFF, SFera Online, Suspans. Este prezentă în antologiile Dansînd pe Marte și alte povestiri fantastice (Millennium, 2009), Steampunk. A doua revoluţie (Millennium, 2011), Venus (Eagle, 2011), Cele 1001 de scorneli ale Moşului SF (Millennium, 2012), Dincolo de orizont, vol.1 (Millennium, 2015). În martie 2013 a publicat volumul de povestiri Efectul de nautil (Millennium) şi două luni mai târziu, la aceeaşi editură, nuvela Instincte umane (reeditată în decembrie 2016), iar în primăvara anului 2016 o a doua culegere de povestiri, Secvenţă de zbor.

Din 2011 a început să scrie şi în limba engleză. Debutul a fost reprezentat de o povestire publicată pe site-ul Every Day Fiction. A urmat apoi o contribuţie la antologia Evolution 2 (Evolved Publishing, 2012). În format electronic i-au apărut nuvela Human Instincts (2012), volumul de proză scurtă Blue Moon Café: Where Shifters Meet for Drinks (2012), seria Impaler’s Legacy (trei romane şi trei nuvele) seria Stolen Wings (două romane), seria de romane The Devil You Know (două volume), seria Broken People (două romane şi o nuvelă) şi seria de nuvele Law and Crucible.

•

Horia Nicola Ursu: Ai avut un an bun, dacă e să judecăm după numărul de titluri publicate. Cum reuşeşti să scrii în acest ritm? Ce anume te inspiră? Care-ţi sînt ritualurile secrete?

Ioana Vişan: Da, presupun că patru titluri în jumătate de an nu e rău. Să nu uităm însă că jumătate din materiale n-au fost scrise anul acesta. În realitate, ritmul meu este mai lent decât al altora. Ceea ce mă avantajează este constanţa. La 1000 de cuvinte pe zi, cinci zile pe săptămână, chiar dacă mai încet, până la urmă tot se adună câteva zeci de mii de cuvinte, suficient pentru un volum. Dacă aş putea, probabil că aş scrie mult mai mult, pentru că idei sunt. Nu e vorba de niciun ritual, pur şi simplu sunt nişte poveşti care se vor spuse.

H.N.U.: Science fiction (cu Instincte umane si Efectul de nautil) şi horror/dark fantasy (cu trilogia Impaler’s Legacy, apărută în format electronic). Ai vreo preferinţă pentru vreunul dintre aceste genuri în raport cu celalalt? Dacă da, de ce?

I.V.: Stăteam şi mă gândeam dacă seria The Impaler Legacy este chiar atât de dark. Horror sigur nu e. Sau poate că definiţiile noastre diferă puţin… Pentru mine, fantasy-ul este mai mult o formă de escapism. Când scriu fantasy, mă simt în vacanţă. Mda, se pare că am cam tras chiulul anul acesta. Nici o grijă, mă întorc la muncă în curând.

Science fiction-ul a fost şi a rămas de departe favoritul meu. Simt o mai mare responsabilitate şi presiune de a crea lucruri şi situaţii credibile atunci când scriu SF. Şi, pentru mine, pare mai real. Întotdeauna m-a fascinat viitorul.

H.N.U.: Scrii cu egală uşurinţă în engleză şi în limba maternă? Sau scrii mai întâi în română şi traduci după aceea?

I.V.: Scriu la fel de uşor, nu şi la fel de bine, dar pentru asta sunt beta reader-ii şi editorii, nu? Instincte umane am scris-o mai întâi în română, după care am tradus-o. Restul textelor au fost scrise direct în engleză. Erau destinate publicului vorbitor de limba engleză şi în felul acesta am câştigat timp.

H.N.U.: De ce ai ales să publici în regie proprie pe Amazon.com şi nu te-ai adresat unei edituri? Este acesta viitorul? Sau editurile vor avea un rol şi in viitor?

I.V.: Bineînţeles că editurile vor continua să fie importante, dar nu în aceeaşi măsură pentru toată lumea. Nu m-am adresat unei edituri mari pentru că eu sunt de părere că ei au o groază de scriitori de-ai lor din care să aleagă ca să-şi mai bată capul şi cu noi, debutanţii. Iar limba va fi mereu un impediment. Oricât lucrezi textul, tot se simte, iar asta înseamnă costuri în plus pentru redactare din partea lor. Aşa, eu îmi asum costurile şi timpul investit. Alternativa ar fi fost să mă adresez unei edituri micuţe, din acelea care se bazează mai mult pe ebook-uri şi print-on-demand. Am văzut titluri care se vând bine, dar am auzit şi mulţi autori care se plâng că nu sunt mulţumiţi de serviciile oferite şi n-am vrut să risc. Înainte de toate, am ţinut să văd cum funcţionează şi ce implică o astfel de colaborare cu Amazonul.

H.N.U.: Ţi-am regăsit semnătura în două dintre antologiile tematice de la Millennium (Steampunk şi Zombii), dar şi în cea despre Timp de la SRSFF/Nemira. Cum se deosebesc aceste poveşti „scrise la comandă” de cele pe care le scrii din proprie iniţiativă?

I.V.: Multă lume le spune poveşti scrise la comandă, dar nu este chiar aşa. Nu m-a obligat nimeni să le scriu, n-am semnat un contract înainte, nu am primit un avans. Eu am vrut să le scriu şi am riscat. Textele puteau foarte bine să nu le placă editorilor şi să rămân cu ele în braţe. Singura diferenţă este că, în cazul antologiilor, există o temă impusă, o dimensiune dată şi un deadline. Dacă mi se pare interesantă tema scriu, dacă nu, îmi văd de treabă şi mă ocup de altceva.

H.N.U.: Ce mai urmeaza? La ce lucrezi?

I.V.: În decembrie este programată să apară a treia nuvelă din seria The Impaler Legacy. După aceea… nu ştiu sigur. În noiembrie aş vrea să lucrez la un text SF. Mi s-a făcut dor să scriu SF şi, cu excepţia nuvelei Instincte umane, n-am scris texte SF de întindere mai mare. Lumea în care se petrece acţiunea este destul de bogată, aşa că încă nu m-am hotărât dacă o să fie o nuvelă sau un roman scurt. O să vedem ce iese.

H.N.U.: Eşti câştigătoarea premiului de încurajare decernat anul acesta la Eurocon. Te-a ajutat în vreun fel acest premiu în ceea ce priveşte vânzările de pe Amazon?

I.V.: Sincer, nu-mi dau seama. Am observat o creştere a vânzărilor în vară, dar dacă aceasta s-a datorat premiului sau pur şi simplu îşi căutau cititorii lecturi pentru vacanţă este greu de spus. Sper să conteze în viitor.

•

interviu realizat în octombrie 2013 şi apărut în Argos nr.4 / 2013