Reîntoarcerea la origini şi penetrarea canonului

Am observat o tendinţă tot mai evidentă în lumea editorială de peste ocean, în ultimii doi-trei ani. Sau poate că e un trend mai vechi şi doar acum a început să devină vizibil. Proza scurtă a revenit în atenţia publicului de science fiction şi fantasy. Nu, revistele n-au căpătat brusc un suflu nou, cifrele de vînzări raportate le prevestesc acelaşi viitor sumbru, odată cu îmbătrînirea audienţei lor.

În schimb, semn al maturizării nu doar a genului, ci şi a celor care îl propagă în rîndul cititorilor – adică a editorilor -, pe rafturile virtuale sau nu ale librăriilor, şi prin urmare şi pe cele ale cititorilor, au început să îşi facă loc tot mai multe culegeri retrospective ale prozei scurte a marilor autori. Fie că e vorba de restituiri ale operei out of print a unor maeştri, fie că e vorba de solide compilaţii ale unor autori ce ne sînt contemporani, tot mai multe volume sau chiar serii de volume de tip Collected Stories sau Best of apar şi se bucură de succes. Campionii acestei tendinţe sînt aşa-numiţii small press publishers, care se adresează unui public mai restrîns, mai specializat. Dar ocazional volumele de acest tip sînt preluate de mai marii jucători, precum Tor sau Gollancz /Orion, Baen sau DAW  Books, şi aduse la îndemîna oricui.

Din prima categorie merită a fi enumerate cîteva compilaţii notabile apărute de-a lungul ultimului an. NESFA Press, ramura editorială a asociaţiei iubitorilor de SF din Nord-Estul american, a produs în ultimele 18 luni serii de volume dedicate unor nume grele. A apărut o integrală a prozei scurte a lui Roger Zelazny, în şase volume absolut superbe. Au urmat două volume selectate din opera lui Lester Del Rey. În curs e o reeditare, programată pe mai multe volume, a prozei scurte a lui Poul Anderson. Despre cel dintîi volum am vorbit chiar în Galileo Online, acum cîteva săptămîni, cel de-al treilea, The Saturn Game, a apărut în iunie. Tachyon, alt small press publisher respectabil, şi-a adus recent contribuţia în domeniu prin volume dedicate lui James Tiptree, Jr. (Her Smoke Rose Up Forever), Joe R. Lansdale şi Michael Moorcock.  Night Shade Books reeditează în vara aceasta cele mai valoroase povestiri ale lui Kim Stanley Robinson şi Fritz Leiber. Subterranean Press editează anual, într-o serie ajunsă la volumul al cincilea, integrala prozei scurte a lui Robert Silverberg.

Nici „cei mari” nu se lasă mai prejos. La Tor a apărut mai demult o carte masivă intitulată The Collected Stories of Greg Bear. Anul trecut a fost rîndul lui Gene Wolfe, cu al său Best of. Gollancz/Orion, probabil cel mai serios publisher din domeniu, a dedicat o serie de cinci volume lui Philip K. Dick, un volum-cărămidă lui Arthur C. Clarke şi o colecţie separată (Big Black Books) reeditării în volume omnibus a operei unor înaintaşi precum Lovecraft, Robert E. Howard (care apare dincolo de Atlantic la Del Rey, într-o serie foarte elegantă, ilustrată) şi Wells (în pregătire cu un omnibus al povestirilor F&SF). În sfîrşit, Baen Books publică reeditări (în compilaţii proprii) ale prozei scurte a lui Murray Leinster, Poul Anderson (iar!), Christopher Anvil.

Mai mult chiar, această „modă” a valorificării originilor a mers şi mai departe, autorii de science fiction pătrunzînd, iată, şi în templul sacru al canonului literar. Library of America, echivalentul colecţiei Pléiade a francezilor, i-a inclus recent în catalogul său pe Philip K. Dick, Lovecraft şi Shirley Jackson. Everyman’s Library a publicat recent Stories de Ray Bradbury (o sută de povestiri ale maestrului, într-un hardcover uriaş) şi a anunţat apariţia unui omnibus Asimov.

Ce putem deduce de aici? În opinia mea, două lucruri: că cititorul contemporan, utilizator de internet şi trăitor în epoca Facebook, Twitter şi WordPress, redescoperă cu delicii originile genului şi, în egală măsură, că în lumea civilizată, literatura science fiction se înscrie în mod firesc în circuitul literaturii pur şi simplu, depăşind etichetele infamante de gen.

articol publicat iniţial în Galileo Online, august 2010

Anunțuri

Un gând despre &8222;Reîntoarcerea la origini şi penetrarea canonului&8221;

  1. Pingback: Metatexte: după două săptămîni | ÎNSEMNĂRI DIN COLŢU' HĂRŢII

Comentariul tău

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s