O RETROSPECTIVĂ A PREMIILOR LITERARE ÎN AREALUL ANGLOFON
Deşi nu constituie decît un reper relativ subiectiv (ca în orice alt domeniu, de altfel), premiile literare pot furniza o imagine îndeajuns de clară a ceea ce s-a petrecut semnificativ în domeniile science fiction şi fantasy pe parcursul unui anume segment temporal. În cele ce urmează, voi încerca să trec în revistă principalele distincţii acordate operelor de gen în intervalul anual precedent. Din motive de spatiu, mă voi opri exclusiv asupra premiilor acordate operelor de mai mare întindere.
PREMIILE NEBULA
Decernate de către SFWA (Science Fiction and Writers of America), cea mai importantă organizaţie de breaslă a autorilor de profil (ai cărei membri au cu toţii drept de vot în competiţia pentru premii), premiile Nebula se acordă în mai multe categorii distincte, în funcţie de dimensiuni: roman (peste 40000 de cuvinte), nuvelă (între 17500 şi 40000 de cuvinte), nuveletă (între 7500 şi 17500 de cuvinte), povestire (maximum 7500 de cuvinte) şi, în sfîrşit, pentru scenariu de film (cu subcategoriile lung- şi scurt-metraj). Oarecum firesc, premiul cel mai rîvnit e cel de la categoria roman, iar în acest an, lista candidaţilor a fost cu adevărat remarcabilă. Pe lista nominalizărilor au figurat următorii: Lois McMaster Bujold cu Paladin of Souls (un roman fantasy a cărui acţiune e situată în universul vizitat de autoare şi în precedentul ei roman, The Curse of Chalion, care i-a adus în 2003 premiul Hugo); Cory Doctorow cu Down and Out in the Magic Kingdom (roman de debut care i-a adus autorului său un premiu Locus pentru debut şi, de asemenea, a contribuit hotărîtor la obţinerea de către acesta a premiului Campbell); Jack McDevitt cu Omega (un autor veşnic abonat la nominalizări, cu un roman hard SF solid); David Mitchell cu Cloud Atlas (unul dintre romanele aplaudate deopotrivă de amatorii de SF şi de critica mainstream, Cloud Atlas i-a adus autorului său şi o nominalizare la prestigiosul Booker Prize), australianul Sean Stewart cu Perfect Circle (un fantasy deloc canonic) şi veteranul Gene Wolfe, cu The Knight (primul volum al dipticului The Wizard Knight, categoric una dintre apariţiile excepţionale ale anului editorial). Oarecum previzibil (avînd în vedere faptul că alegerile votanţilor reflectă, în bună măsură, gusturile unanim acceptate ale publicului larg), premiul i-a revenit lui Lois McMaster Bujold, care şi-a adjudecat astfel cel de-al treilea trofeu SFWA din carieră (primul premiu Nebula l-a cîştigat în 1988 pentru Falling Free, iar cel de-al doilea în anul imediat următor pentru nuvela „The Mountains of Mourning”).
PREMIILE HUGO
Premiile Hugo, pentru care votanţii sînt membrii cu drepturi depline ai Convenţiilor Mondiale de SF (anul acesta, cei care au plătit taxa de participare la Interaction, convenţia mondială de la Glasgow, desfăşurată între 4 şi 8 august), sînt îndeobşte cunoscute drept Oscarurile domeniilor F & SF. Categoriile de premiere sînt prea multe pentru a ne permite fie şi să le enumerăm, prin urmare vom analiza mai pe îndelete doar principala categorie, cea a romanului. Deloc surprinzător, dat fiind că britanicii au fost organizatorii convenţiei de anul acesta, nominalizările finale (cunoscute publicului la 26 martie) au oferit, un „meniu” cu specific englezesc, plin de trufandale: The Algebraist al lui Iain M. Banks (o space opera post-modernă), Iron Council de China Miéville (al treilea roman urban fantasy despre baroca lume Bas-Lag, după Perdido Street Station şi The Scar, toate urmînd a apărea în curînd în româneşte, la editura Tritonic, în traducerea experimentatului Mihai Samoilă), Iron Sunrise de Charles Stross (urmarea excelentului Singularity Sky, o altă achiziţie din portofoliul editurii Tritonic), Jonathan Strange & Mr. Norrell de Susanna Clarke (un mega-seller declarat fantasy, dar şi un extraordinar experiment literar, în care naraţiunea tipic romantică a la Dickens şi Jane Austen se îmbină cu o imaginaţie prodigioasă; cititorii români vor avea prilejul să citească o traducere a romanului la editura RAO) şi, în fine, River of Gods de Ian McDonald (o extraordinară frescă a Indiei suprapopulate a unui viitor apropiat, superb elaborată de către autorul apreciatelor Necroville şi Hearts, Hands and Voices, ambele romane traduse şi la noi, la Pygmalion. Din nou, previziunile criticilor s-au adeverit: publicul a votat masiv în favoarea cărţii celei mai cunoscute, cea a Susannei Clarke, care a cîştigat detaşat competiţia. Cheryl Morgan de la Emerald City şi Rick Kleffel de la Agony Column şi-au exprimat preferinţa pentru cartea lui Ian McDonald, o alegere pe care o împărtăşesc, dar au fost de părere că romanul lui McDonald, publicat abia anul acesta în Statele Unite, nu avea mari şanse în faţa „debutului anului”, cum a fost declarată unanim Jonathan Strange & Mr. Norrell. La urma urmei, e o chestiune de gusturi, iar enormul tom al Susannei Clarke are certe calităţi literare. Ca o anecdotă, se pare că Iain M. Banks, în ciuda remarcabilului succes de public al romanului The Algebraist, n-ar fi ajuns să se numere printre finalişti, dacă Terry Pratchett n-ar fi refuzat înscrierea în competiţie a penultimului său roman din seria Lumii-Disc, Going Postal.
Tot cu ocazia convenţiei de la Glasgow au fost anunţaţi cîştigătorii altor premii demne de menţionat, decernate pe criterii tematice. Cel mai proaspăt laureat al premiului Sidewise (pentru romane cu tematică ucronică) a fost declarat Philip Roth (autorul Complexului lui Portnoy, recent reeditat la Polirom) cu al său roman The Plot Against America (o istorie alternativă complexă şi pronunţat autobiografică, despre o atunci-posibilă ascensiune a fascismului în Statele Unite).
Cîştigătorul premiului Prometheus, acordat unei lucrări F & SF tributare ideologiei libertariene, este Neal Stephenson, pentru The System of the World (al treilea volum al Ciclului Baroc, un detaliat – gurile rele au spus chiar prea detaliat – excurs în epoca iluministă).
PREMIILE WORLD FANTASY
Decernate în mod similar cu premiile Hugo, de către participanţii la Convenţia Mondială Fantasy (planificată a se desfăşura, în acest an, în perioada 4-6 noiembrie), premiile World Fantasy la categoria roman vor fi disputate anul acesta de Susanna Clarke cu Jonathan Strange & Mr. Norrell, Stephen R. Donaldson cu The Runes of the Earth (primul segment, după o pauză de douăzeci de ani, dintr-o ultimă trilogie consacrată eroului lepros Thomas the Unbeliever), China Miéville cu Iron Council, Sean Stewart cu Perfect Circle şi Gene Wolfe cu The Wizard Knight. Dacă ar fi să lansez un pronostic, aş paria pe victoria ubicuului Jonathan Strange & Mr. Norrell, fiind vorba de un premiu acordat pe bază de vot popular, iar nu de unul acordat de un juriu de cititori profesionişti, care ar alege (ca şi mine, de altfel), probabil, cartea lui Gene Wolfe, o adevărată demonstraţie de forţă în reciclarea şi inovarea pornind de la vechi clişee.
PREMIILE BRAM STOKER
În fiecare an de la înfiinţarea Horror Writer’s Association (în 1987), autorii de horror premiază cele mai bune lucrări de gen, în două categorii: roman şi roman publicat de un debutant. În acest an, anunţarea premiilor a avut loc pe 25 iunie, iar laureatul dintre „veterani” a fost Peter Straub, pentru tulburătorul In the Night Room (de remarcat ca Straub a cistigat trofeul ce poartă numele creatorului lui Dracula si anul trecut, cu lost boy, lost girl). La categoria roman de debut, laurii au fost împărţiţi de John Everson (pentru Covenant) şi Lee Thomas (pentru Stained).
PREMIILE PHILIP K. DICK
Premiile ce poartă numele autorului lui Ubik recompensează anual cea mai bună carte apărută în Statele Unite în ediţie paperback originală. Premiile sînt sponsorizate de Philadelphia Science Fiction Society şi se acordă în urma dezbaterilor într-un juriu care, în acest an, i-a inclus pe Arthur Byron Cover, Karin Lowachee, Syne Mitchell, James Van Pelt şi Sherryl Vint. Anunţul privind căştigătorii a fost făcut în cadrul Norwescon 28, la Washington: pentru romanul Life, Gwyneth Jones a preluat ştafeta de la precedentul laureat, compatriotul său britanic Richard Morgan (al cărui roman premiat, Altered Carbon, va vedea în curînd lumina tiparului şi în România, datorită generozităţii celor de la Tritonic). O menţiune specială a fost acordată romanului Apocalypse Array de Lyda Morehouse.
PREMIILE ARTHUR C. CLARKE
Probabil cel mai consistent premiu literar anglofon de gen din punct de vedere financiar (cîştigătorul din acest an a primit un cec în valoare de 2005 lire sterline), premiul Clarke e finanţat de fundaţia întemeiată de cel al cărui nume îl poartă. An de an, un juriu profesionist decide nominalizările şi, într-o a doua rundă de vot, laureatul. Premiile Clarke au cîştigat în ultimii ani un imens prestigiu, probabil datorită exigenţei cu care se face selecţia nominalizărilor. Anul acesta, lista finală cuprindea numai nume de prim rang, cu cărţi pe măsură: Ian McDonald cu River of Gods, Richard Morgan cu Market Forces (o antiutopie în care tendinţele corporatiste ale societăţii actuale sînt extrapolate pînă la ultimele consecinţe posibile), David Mitchell cu Cloud Atlas, China Miéville cu Iron Council, Audrey Niffenegger cu The Time Traveler’s Wife (un straniu roman de dragoste devenit best-seller atît în Marea Britanie cît şi peste Ocean) şi Neal Stephenson cu The System of the World. Scriitorul Adam Roberts, care în ultimii ani analizează deosebit de pertinent, în infinity plus, nominalizările la premiile Clarke, observă că juriul de anul acesta a selectat titlurile mai degrabă după criteriul popularităţii; deşi toate posedă virtuţile unor cărţi bune, au rămas în afara selecţiei titluri net superioare din punct de vedere literar. Dar juriile şi alegerile acestora există pentru a fi contestate. Anul acesta, alesul a fost China Miéville. O dovadă în plus a relativităţii gusturilor, atunci cînd vine vorba de literatură.
PREMIILE LOCUS
La începutul anilor ’70, cea mai serioasa publicaţie de critică de profil, Locus, a început să organizeze consultările anuale ale cititorilor privind preferinţele acestora de lectură, intenţia redactorilor fiind de a oferi sugestii şi recomandări votanţilor de la premiile Hugo. În mod paradoxal însă, cu timpul, premiile Locus (acordate lucrărilor care ocupă primul loc în topul preferinţelor cititorilor) au ajuns să fie votate de mai mulţi pasionaţi de SF & F decît premiile „cele mari”, Hugo şi Nebula. În ultimii ani, premiile Locus se decernează în cadrul festiv al unor banchete. Anul acesta, marii cîştigători au fost Dan Simmons (în categoria science fiction, pentru Ilium, primul segment al dipticului inspirat de Iliada lui Homer, încheiat anul acesta cu Olympos), Lois McMaster Bujold (în categoria fantasy, pentru Paladin of Souls) şi Cory Doctorow (pentru debutul cu Down and Out in the Magic Kingdom).
•
O retrospectivă a premiilor de gen n-ar fi completă în absenţa citării cîştigătorilor premiilor naţionale din ţările anglofone.
Asociaţia Britanică de Science Fiction acordă anual, pe baza votului membrilor şi, în ultimii ani, a voturilor participanţilor la convenţia naţională Eastercon, premiile BSFA. Anul acesta, cîştigătorul a fost Ian McDonald, cu River of Gods. Un onorabil premiu de consolare pentru o carte care ar fi meritat cu mult mai mult. În domeniul fantasy, laureaţii premiului British Fantasy (premiul August Derleth) au fost anunţaţi la Fantasycon, pe 2 octombrie; la categoria roman, Stephen King a devansat-o pe Susanna Clarke, The Dark Tower (volumul final al unui magnum opus de proporţii epice, cel de-al şaptelea segment al ciclului Dark Tower) întrunind majoritatea voturilor participanţilor.
Canadienii au desemnat cîştigătorii premiilor Aurora la Westercon 58, între 1 şi 4 iulie, în Calgary; la categoria roman în limba engleză învingătorul a fost Edo Van Belkom, pentru romanul Wolf Pack.
Australienii, care în ultimii ani sînt din ce în ce mai prezenţi în prim-planul literaturii de gen, decernează începînd din 1995 premiile Aurealis, la categoriile science fiction, fantasy şi horror, premii speciale fiind acordate literaturii de gen pentru adolescenţi şi copii. Romanele premiate în acest an au fost: Less Than Human de Maxine McArthur (categoria science fiction), The Crooked Letter de Sean Williams (fantasy) şi The Black Crusade de Richard Harland (horror).
O concluzie se impune: în anul 2004, romanul F & SF a prosperat, iar listele de premianţi (şi mai ales cele de nominalizări) pot fi un bun ghid de lectură pentru cititorul dornic să-şi facă o idee despre ce înseamnă, azi, science fiction şi fantasy.
•
Acest articol a apărut iniţial în Fiction.ro, nr.1/2005.
N-ar fi fost rău dacă ai fi pus niște note care să aducă informația la zi. De pildă să spui cine a luat premiile în cazurile în care nu se decernaseră la data scrierii/punlicării articolului. Sau alte note prin care să enumeri cărțile (din listele de nominalizări/premieri) care, între timp, au apărut la noi.
Mai era un pic de muncă, dar, dacă tot le publici acum… cred că merită.
eh, daca o fi să ajungă articolele astea să fie publicate undeva intr-o formă coerentă, cum ai făcut tu cu Torque, o să mă efortez în sensul acesta. deocamdată strîng doar într-o arhivă ceea ce merită să nu se piardă, după părerea mea. ce mă sperie e că încep să mă apropii de fundul sacului cu -vechiturile” şi asta înseamnă că va trebui să mă apuc iar de scris.
Cînd editorii devin scriitori, sau recenzenţi, e deja grav… 😀
De ce?
Păi, de pildă, Horia, noi doi, care întîi ne-am apucat de editat și apoi ne-am apucat de scris, luăm pîinea de la gura adevăraților scriitori, care întîi s-au apucat de scris și de-abia dup-aia de editat.
Pingback: Metatexte: o recapitulare « Ugly Bad Bear's